Anxietate si
Depresie
Anxietate și depresie
Anxietatea - simptome
Anxietatea acuta se poate manifesta ca o presimtire rea, uneori vaga si fara obiect, alteori clar orientata catre ceva. Ea poate fi insotita de simptome fiziologice - crampe la stomac, gura uscata, tahicardie, transpiratii, diaree sau insomnie. Suferinzii de anxietate cronica se simt agitati fara sa stie de ce. Unele persoane au atacuri de panica pe neasteptate. Simptomele - senzatie de sufocare, durere in piept, furnicaturi in maini si picioare, lesin, teroare - pot fi atat de puternice, incat pacientul si cei care il privesc ar putea crede ca trece printr-o criza cardiaca.
Depresia - simptome
* Tristete continua, teama puternica, neliniste, sentimentul de desertaciune
* Scaderea energiei, dinamismului; oboseala si senzatia de lentoare
* Lipsa de speranta, pesimism, trecutul si viitorul sunt vazute in culori intunecate
* Sentimente de vinovatie, parere de sine proasta, neajutorare
* Pierderea placerii pentru activitati care-i aduceau bucurie si placere, inclusiv viata sexuala
* Tulburari de somn : trezirea matinala cu sentimentul de teama si stupoare; imbunatatire usoara a dispozitiei spre seara
* Pierderea apetitului si scadere in greutate
* Ganduri despre moarte, sinucidere si chiar tentative de suicid
* Neastampar, neliniste, iritabilitate
* Dificultati de concentrare, memorare si in luarea deciziilor
Uneori pacientii cu depresie pot prezenta multe semne de rau fizic. Plangerile cele mai frecvente sunt: dureri de cap, ameteli, disconfort gastric sau toracic, dureri articulare, constipatie sau diaree, perturbari menstruale, scaderea performantelor sexuale.
Cum ne afecteaza anxietatea organismul
Ce se intampla de fapt in organismul uman in cazul acestor boli
Tulburarile de anxietate sunt o afectiune foarte des intalnita a starii de sanatate mintala.
In Statele Unite anxietatea este chiar mai des intalnita decat depresia. Ca si alte afectiuni psihice, anxietatea are o componenta emotionala si o componenta care afecteaza creierul ca organ (o componenta neurobiologica). Cercetarile au aratat ca exista un numar de numar de factori ce tin de chimia creierului care contribuie la dezvoltarea unei tulburari de anxietate.
Asa cum este si cazul depresiei, cercetatorii cred ca un nivel scazut de serotonina poate contribui la dezvoltarea unei tulburari de anxietate. Serotonina este un hormon care este creat in diferite parti ale corpului, incluzand creierul si intestinele. Ea actioneaza ca un vasoconstrictor, adica face ca vasele de sange sa se subtieze. In acest fel ajutand la dirijarea fluxului de sange.
Celalalt rol important al serotoninei este acela al unui neurotransmitator. Neurotransmitatorii transporta mesajele de la creier intre celulele nervoase numite neuroni.
Cand neurotransmitatorii sunt eliberati, ei ajuta sa fie controlata o larga varietate de functii vitale. Incluzand miscarea, bataile inimii, somnul, gandirea, ratiunea sau chiar starea de dispozitie.
Iata cum actioneaza neurotransmitatorii:Fiecare neuron este compus din axon, dendrite si corpul celular. Un impuls electric se transmite in axon de-a lungul unui tub subtire care functioneaza ca o antena. Si este trasferat prin neurotransmitatori precum serotonina sau dopamina. Neurotransmitatorii calatoresc apoi prin intermediul unei sinapse sau deschizaturi catre dendritele unui alt neuron. Care receptioneaza neurotransmitatorii si ii absorb in corpul celular. In circumstante normale exista o doza normala de neurotransmitatori transmisi prin intermediul sinapsei sa comunice cu ceilalti neuroni
Dar la persoanele care sufera de tulburari de anxietate cateva anomalii pot aparea.
Prima este ca neurotransmitatorul serotonina este produs in cantitate insuficienta in organism, pentru a regla starea de spirit sau dispozitia.
A doua anomalie are loc cand serotonina nu se transfera la fel de usor de la un neuron la altul, rezultand o doza mai mica de serotonina in deschizatura sinaptica.
O a treia posibilitate este aceea ca o mai mica cantitate de serotonina in creier afecteaza producerea unor alti neurotransmitatori ca neuroepinefrina. Neuroepinefrina este hormonul de baza care se elibereaza in timpul certurilor, al zborului sau al fugii.Ea controleaza raspunsul organismului la stres.
Expertii in medicina nu au siguranta exacta a modului in care serotonina afecteaza starea de spirit. Dar un numar de studii medicale au aratat ca prin cresterea nivelului de serotonina in creier la persoanele care sufera de depresie sau anxietate, simptomele lor pot fi inlaturate. Exista un numar de medicamente antidepresive si anxiolitice care pot ridica nivelul de serotonina.
Studiile au aratat ca exista doua segmente principale in creier care joaca un rol in tulburarile de anxietate: hipocampusul si amigdalele cerebrale.
Exista doua hipocampusuri, fiecare localizat in loburile temporale. Una dintre functiile lor este aceea de a controla emotiile si gandirea. De asemenea hipocampusul poate influenta modul de bine sau de rau cu care ne simtim vizavi de oameni, locuri sau evenimente.
Utilizand tehnica tomograficiei computerizate, cercetatorii au descoperit ca un numar mediu dintre cei care sufera de anxietate au hipocampusuri mai mici decat oamenii sanatosi.
Celelalte parti ale creierului la cei care sufera de tulburari de anxietate sunt amigdalele cerebrale. Ele sunt niste mici grupari de neuroni, localizate adanc in interiorul fiecaruia dintre cele doua loburi temporale. Amigdalele cerebrale sunt responsabile pentru procesarea semnalelor exterioare si comunica mesaje catre alte parti ale creierului care interpreteaza aceste semnale. Cand apare o amenintare exterioara, amigdalele cerebrale sunt adeseori primele care proceseaza informatia si comunica restului creierului ca o reactie imediata este necesara.
Cercetari recente au aratat ca amigdalele cerebrale la copiii cu tulburari de anxietate sunt mai mici decat ale celor care iau tratament. Expertii nu sunt siguri care este cauza. Ei considera ca atat marimea hipocampusului, cat si a amigdalelor cerebrale, au o oarecare legatura cu anxietatea, depresia si chiar cu ADHD
|
